Anunturi despre afaceri

Monday, December 25, 2006

Cum sa eviti greselile cind faci afaceri pe Internet

Aveti o afacere online care nu va aduce rezultatele pe care le scontati? Daca este asa, probabil ca faceti una sau mai multe dintre greselile pe care le vom enumera mai jos.

1. Sa fii prea sigur ca poti sa te imbogatesti repede
Aceasta poate fi una dintre cele mai descurajante greseli. Perspectiva unui cistig usor si rapid impinge la actiuni care sunt uneori foarte departe de strategiile de succes. Ca urmare, atunci cind succesul nu vine instantaneu, descurajarea il poate impinge pe nepriceputul intreprinzator sa renunte cu totul la o afacere si sa se mute rapid la o alta, fara a invata nimic din aceasta experienta.

Pentru a evita acest tip de greseli, trebuie sa va controlati dorinta si ambitiile de a realiza venituri rapide si sa deveniti constient de faptul ca succesul pe Internet vine numai atunci cind muncesti din greu; sa studiati cit mai multe web site-uri si modele de afaceri de succes pentru a vedea cum se dezvolta si ce mijloace folosesc. Pasul imediat urmator este sa invati sa utilizati cunostintele dobindite in beneficiul afacerii personale.

2. Nerabdarea de a reusi cumulata cu nestiinta de a-ti construi succesul
Un factor cheie, care face ca multe afaceri pe Internet sa dea gres, este nerabdarea impreuna cu nestiinta de a conduce afaceri online. De obicei, asta se intimpla atunci cind intreprinzatorul nu cunoaste domeniul in care tocmai s-a lansat sa faca afaceri pe Internet. Din cauza nerabdarii, in loc sa acumuleze informatii care l-ar putea ajuta, cheltuieste timp si bani incercind la intimplare diverse metode fara succes.

Fiecare afacere presupune un anumit proces care trebuie urmat daca vrem ca ea sa produca venituri. In termeni simpli, ar insemna ca este nevoie de prospecti, un produs sau un serviciu pe care acestia ar fi pregatiti sa -l cumpere la un pret pe care ar fi dispusi sa-l dea; sa existe o cale prin care potentialii clienti sa fie informati despre produs sau serviciu la timpul potrivit si intr-un fel potrivit. Intreprinzatorul trebuie de asemenea sa fie capabil sa conduca procesul in asa fel incit sa-i aduca profit.

Asigurati-va ca stiti sa conduceti afacerea in asa fel incit sa va aduca bani. Apoi concentrati-va asupra acelor activitati care va asigura succesul.

3. Esecul de a determina corect care este piata tinta.
Aceasta greseala poate lua 2 forme:
"oricine va vrea sa cumpere ce ofer eu"
sau
"stiu ca sunt pe undeva pe acolo - sper ca ma vor gasi"
De cele mai multe ori aceasta greseala conduce la rezultate ineficiente ale campaniilor de promovare si publicitate. Timp pretios, si uneori bani, sunt irositi in publicitatea care nu intilneste nici macar un potential client.

In orice afacere, trebuie elaborat un profil al potentialului cumparator. In momentul in care intelegi care sunt cele mai bune tinte pentru oferta ta, abia atunci esti pregatit sa te poti concentra asupra strategiilor de marketing pe care le vei adopta pentru a intilni potentialii clienti. Va fi oricum mult mai profitabil decit sa te adresezi intregii lumi!

4. Sa aplici principiul "big bang" in loc sa testezi.
Sa lansezi o intreaga campanie publicitara bazata pe o reclama care nu a fost mai intii testata este o mare greseala. Pe Internet, este esential sa testati reclama pe care o utilizati si sa o corectati in cele mai fine detalii pentru a obtine rezultate. Schimbati titluri, ordinea cuvintelor, oferte, etc. pina sunteti convinsi ca ati ajuns la forma care presupune cele mai bune sanse de reusita.

5. Spam
Nu va lasati prinsi de tentatia de a trimite milioane de emailuri la oameni ca n-au auzit de voi niciodata. Gindirea, in astfel de situatii, este ca daca 1% dintre acesti oameni ar raspunde ati deveni foarte bogati. Ar trebui totusi sa luati in calcul riscul ca furnizorul vostru sa va interzica accesul la Internet, numele sa va fie publicat in listele cu spammer-i iar navigatorii sa fie avertizati sa nu mai faca afaceri cu voi.

Sa trimiti mesaje nesolicitate nu este un mod profesionist de a conduce o afacere pe Internet. Exista nenumarate procedee de a evita spam-ul si de a intra in relatii cu potentialii clienti intr-un mod decent si acceptabil.

6. In concluzie
Amintiti-va mereu ca o afacere de lunga durata cere eforturi indelungate si perseverenta, o abordare etica si profesionala, cunoasterea pietei, un sistem de munca, flexibilitate.

Kevin Sinclair este autorul a 2 carti electronice care s-au bucurat de succes, cu atit mai mult cu cit sunt oferite gratuit: "Success Secrets" & "How To Choose a Home Based Business"
http://www.ksinclair.com

NOTA

Acest articol a fost preluat de pe situl www.pringlesclub.ro
( webmaster@pringlesclub.ro )
Dreptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia.

Citeva idei pentru a deschide o afacere proprie pe Internet

De curind, am fost teribil de amuzat de urmatoarea afirmatie a lui Ken Hakuta (fondatorul site-ului AllHerb.com, zis "Dr. Fad"):
"Lipsa banilor nu este un obstacol. In schimb lipsa ideilor este."
Este incredibil de adevarat! De multe ori le-am spus celor care-mi cer sfatul la Internet Marketing Center ca nu este nevoie de bugete de milioane de dolari pentru a avea succes pe Internet. Adevarul este ca poti obtine venituri serioase cu o investitie de doar citeva sute de dolari.


Daca va intereseaza…
1. Sa incepeti o afacere profitabila pe Internet, dar nu aveti nici o idee despre ce produse ati putea vinde…
sau
2. Sunteti deja proprietarul unui site si vreti sa va extindeti…
va ofer mai jos 5 strategii pentru a descoperi produsele sau serviciile cu care ati avea cele mai mari sanse de reusita.
Inainte de a incepe insa, opriti-va citeva momente pentru a raspunde cu sinceritate la intrebarile de mai jos. Altfel nu veti face decit sa pierdeti timp pretios fara a ajunge la un rezultat.
1. Ce va intereseaza?
2. Ce pasiuni aveti?
3. Care sunt lucrurile la care va pricepeti cel mai bine, despre care aveti cele mai multe cunostinte?
4. Ce fel de sfaturi vi se cer de cele mai multe ori?
Una dintre cele mai importante lectii pe care le-am invatat este ca am avut succes numai atunci cind am lucrat cu pasiune la un proiect. Deci produsul sau serviciul pe care il veti oferi trebuie sa se afle in sfera voastra de interes, sa fie unul dintre lucrurile de care sunteti sincer pasionat. (In acest fel, munca va fi in acelasi timp si o placere.)
Nu trebuie sa fiti descurajati de faptul ca interesele voastre pot parea obscure sau prea specializate, pentru ca Internetul s-a dovedit spatiul ideal pentru promovarea produselor care se adreseaza unei nise in piata. (Pentru cei care nu stiu ce este o "nisa in piata", ma refer la grupuri de indivizi de dimensiuni reduse, interesate de un produs specific.)
Multi intreprinzatori de succes, au reusit pentru ca au studiat cu atentie aceste nise din piata si apoi au dezvoltat produse sau servicii care serveau intereselor acelei comunitati restrinse si ii rezolvau problemele specifice. Sa spunem ca va preocupa in mod activ rezolvarea unei probleme pe care o intimpina si alti oameni cu interese similare. In momentul in care veti descoperi solutia si o veti oferi si celorlalti care inca mai cauta, se poate spune ca ati creat o nisa in piata si profitul vostru va fi exploziv.
Asadar, care este area vostra de competenta? Care va sunt interesele?


IDEA DE PRODUS #1
Studiati potentialii competitori pe domeniul de interes ales. Care sunt cele mai bine vindute produse? Exista posibilitatea de a fi imbunatatite, perfectionate ? Exista ceva ce le lipseste ? Ginditi-va la industriile care au obtinut venituri uriase pur si simplu perfectionind produse cu cerere mare pe piata. (Jocuri video, periute de dinti, pantofi de sport, sampoane, masini, telefoane celulare si asa mai departe.)
Concurenta ar putea fi sursa voastra de inspiratie cea mai buna. Speculati orice potential avantaj: rapiditate, un plus de siguranta, un cost mai mic, orice ati putea oferi in plus fata de competitor!


IDEA DE PRODUS #2

Intrati in grupurile de discutii si in chat-uri in care se afla potentialii vostri clienti. Urmariti cu atentie ce subiecte ii preocupa, ce le place si ce nu le place, ce cauta, ce nevoi impartasesc. Oamenii vin de obicei in astfel de locuri pentru sfaturi si veti observa intrebari similare care sunt repetate cu o oarecare regularitate.
Este un loc grozav pentru a descoperi idei de produse si servicii vandabile unei anumite categorii de consumatori.


IDEA DE PRODUS #3



In situatia in care aveti o deja baza de date de clienti, faceti un sondaj de opinie prin email.
Este o cale excelenta de a imbunatati un produs sau un serviciu existent sau a descoperi idei pentru noi produse si servicii. Clientii existenti constituie o adevarata mina de aur pentru dezvoltarea unei afaceri. Statistic vorbind, 36% dintre cumparatorii unui produs sunt dispusi sa cumpere produse similare de la acelasi distribuitor. Un astfel de sondaj prin email nu presupune costuri financiare ci doar putin timp alocat pentru conceperea chestionarului, transmiterea mesajului si interpretarea rezultatelor.


IDEA DE PRODUS #4


Vizitati site-urile care publica rezultatele unor studii de piata despre interesele consumatorilor. Citeva site-uri interesante sunt:
http://www.consumerreview.com
http://www.consumersearch.com
http://www.consumersdigest.com


IDEA DE PRODUS #5


Intrati intr-un program asociat si vindeti produsele altora in schimbul unui comision.
Aceste programe sunt intilnite si sub diverse alte nume: programe afiliate, programe re-seller, programe cu comisioane platite la vinzare, programe cu comisioane platite pe click.
Este cea mai simpla si mai rapida cale de a face bani pe Internet, pur si simplu recomandind produse si obtinind un comision de cite ori un produs recomandat este vindut. Daca aveti deja un site, este extrem de usor sa afisezi un link catre produsele sau serviciile oferite in cadrul unui program afiliat, mai ales ca acestea furnizeaza adrese distincte web (URL-uri) pentru fiecare asociat.

NOTA

Acest articol a fost preluat de pe situl www.academiainternet.ro
(webmaster@academiainternet.ro )
Dreptul de autor pentru acest articol apartine in totalitate si in mod exclusiv autorului acestuia.

Pe CD-ul "Proiectarea paginilor web" veti gasi sute de alte articole (in limbile romana si engleza), carti electronice, tutoriale, documentatii si programe diverse.
Continutul si recomandarile primite de la utilizatorii CD-ului le puteti citi online.
Pentru a comanda CD-ul, trebuie sa-mi trimiteti un email in care sa-mi comunicati numele si adresa unde doriti sa primiti coletul.

Monday, September 18, 2006

Casele vechi, tot mai interesante pentru investitori

Cererea pentru imobile vechi, cu personalitatea caracteristica vremii in care au fost ridicate, este tot mai mare pe piata imobiliara, in contextul in care oferta pe acest segment este in scadere, sustin specialistii de pe piata imobiliara

Interesul pietei pentru cladirile ridicate in perioada interbelica, avand elementele de unicitate specifice vremii, devin tot mai interesante pentru piata imobiliara din Romania, cu atat mai mult cu cat, in curand, cele care au fost retrocedate fostilor proprietari vor putea fi vandute, potrivit legii caselor nationalizate, sustine directorul departamentului rezidential al companiei imobiliare DTZ Echinox, Mihaela Pana.

Vilele construite in perioada interbelica sunt cautate cu precadere de companii, ca potentiale sedii pentru agentiile de publicitate, cabinetele de avocatura sau de consultanta, dar si de catre cumparatorii cu venituri mari care stiu sa aprecieze valoare unui astfel de imobil, a declarat pentru NewsIn arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociatiei Investitorilor in Centrul Istoric Bucuresti (AICI).

Publicitate



"Reabilitarea poate ridica costuri de circa 1.500 de euro pe metru patrat, in conditiile in care astfel de imobile au suprafaete utile intre 500 si 2.000 de metri patrati". De altfel, ridicarea de la zero a unui astfel de imobil este mai ieftina cu pana la 30 la suta fata de investitiile necesare achizitionarii si renovarii, a mai spus Frolu.

In momentul de fata, oferta pe acest segment este extrem de limitata. "Cererea depaseste cu mult oferta. in zona ultracentrala si de nord astfel de oferte se situeaza intre un milion si jumatate si cinci milioane de euro, in functie de locatie, suprafata construita, teren sau situatia juridica a imobilului", a explicat Pana.

Una din ofertele din piata, din portofoliul companiei imobiliare Esop, are un pret de inceput de 4,25 milioane de euro. Cladirea este potrivita pentru locuit sau ca resedinta de ambasada, are demsol, parter si mansarda si beneficiaza de o curte de peste 800 de metri patrati.

Unele din cladirile ridicate intre cele doua razboaie mondiale au fost degradate de timp sau de modernizarile facute in dezavantajul imobilului. "Exista cladirile care au trecut prin numeroase procese de modernizare, care nu au fost in beneficiul stilului imprimat de arhitectura cladirii si exista categoria celor intr-o stare foarte avansata de degradare, care sunt interesante pentru terenul pe care sunt asezate.Cele mai puternic afectate sunt cele cu statut incert - cele al caror statut juridic este deja clarificat au fost sau sunt in renovare", a mai spus Frolu.

Pe de alta parte, un imobil cu o situatie juridica inca nerezolvat costa mai putin, ceea ce ii determina pe unii investitori sa-si asume riscurile asociate situatiei. Potrivit Legii caselor nationalizate nr. 112 din 1995, fostii proprietari ai imobilelor cu destinata de locuinta, trecute in proprietatea statului sau a altor persoane juridice dupa 6 martie 1945, care se aflau in posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiaza de restituirea in natura, prin redobandirea dreptului de proprietate asupra imobilelor in care locuiesc in calitate de chiriasi sau a celor care sunt libere. De aceste prevederi beneficiaza si mostenitorii fostilor proprietari. Locuintele dobandite in acest fel nu pot fi instrainate decat dupa zece ani de la data achizitionarii.

DTZ Echinox este din noiembrie 2002 reprezentanta locala a companiei internationale imobiliare DTZ. Esop Consulting este o companie imobiliara romaneasca infiintata in 2002.

Cai-putere, consum, viteza, dar ce hard-disc ai la masina?

Daca la inceput vorbeam despre casetofoane in masina, poate cate un adaptor pentru telefonul mobil si eventual calculatorul de bord (care mai mult te incurca blocand demarajul), acum masinile se parcheaza singure, conduc fara ajutorul soferului, ba chiar pot sa preia de tot controlul atunci cand acesta este absolut indisponibil (probleme medicale, bautura etc.).

Tehnologia in masina nu mai este un moft, ci o necesitate, spun specialistii in domeniu. Navigarea asistata de satelit rezolva multe probleme, chiar si pe a romanilor rataciti prin Bulgaria, care astfel nu mai trebuie sa foloseasca telefonul mobil, nici macar la oferta speciala. Sistemele Mobile Office, pe scurt un laptop sau Tablet PC incorporat in bord ori prins de acesta cu un adaptor, permit profesionistilor si oamenilor de afaceri sa-si vada e-mail-ul, sa interactioneze cu partenerii de afaceri sau clientii (evident, mai ales daca stau pe scaunul din dreapta sau daca au oprit intr-o parcare). Divertismentul este la el acasa, casetofonul s-a transformat in televizor, cu ecrane pentru cei de pe bancheta din spate, cu posibilitatea de a urmari programe diferite. Pentru cei care s-au plictisit de emisiuni si muzica exista jocuri video, acces la Internet (Wi-Fi sau prin retele celulare) si alte asemenea tehnologii.

Publicitate



Mai merita mentionate, de asemenea, o serie intreaga de tehnologii distractive, precum detectoarele de alcool - e mai bine sa faci testul inainte decat dupa ce te opreste politia -, sistemele care incearca sa trezeasca soferul cuprins de somn, fara a-i produce un soc prea mare, precum si noile tehnologii care permit si betivilor sa conduca drept (chiar daca nu sunt inca permise si de autoritati).

Noi tendinte

„Dispozitivele electronice pentru masina urmeaza acelasi trend cu al dispozitivelor tehnologice in general, facand, practic, pasul de la dispozitive obisnuite la adevarate gadgeturi“, a declarat, pentru SFin, Han Khyu, presedintele LG Romania. Consumatorii moderni, chiar si romanii, cer produse cat mai multifunctionale, trend sustinut si producatori, care au adus astfel de echipamente din ce in ce mai ingenioase, a precizat el.

Tehnologiile care se regasesc pe piata ofera utilizatorilor functii utile, asistarea in timpul drumului, mai multa securitate si functii de divertisment. „Piata din Romania este in continuare orientata pe pret, si acest lucru duce automat la un comportament special de achizitii, lucru ce influenteaza si politica de lansare pe piata a produselor“, a precizat Han Khyu. Cele mai performante produse LG pentru masini nu se gasesc inca in magazinele noastre.

De exemplu, LG AVN LAN-9600R, un sistem complex, care include navigatie, muzica. radio, conectare Bluetooth cu telefonul mobil pentru apeluri in mers, ecran TFT cu diagonala de 7 inci, player de DVD-uri, harti digitale pentru Europa si altele. Pentru a putea stoca toate informatiile, are incorporat 1 GB de memorie.

Panasonic, care a ales sa aduca produsele si in Romania, ofera un produs similar: CQ-VD6503N, ce include player de muzica si filme, ecran cu diagonala de 16,5 centimetri, sunet surround, navigare pe harti electronice sau conectare cu un modul GPS, radio FM. De asemenea, se poate conecta cu iPod. Pretul este pe masura, spre 5.000 RON, cu TVA inclus.

„Odata cu cresterea puterii de cumparare, dar si din cauza maturizarii pietei de car audio - lucru care a dus la scaderea preturilor - din ce in ce mai multi romani isi doresc sa investeasca in sistemul audio al masi-nii“, a declarat, pentru SFin, Mihai Tache, managerul Be Loud!, un magazin online (www.be-loud.ro) specializat in produse IT&C pentru masina. „Primul pas ramane schimbarea vechiului casetofon sau a CD-playerului cu un sistem compatibil MP3, cu performante audio superioare“, a recunoscut el.

Ultima moda in Romania este instalarea unui sistem de navigatie, a adaugat el. Exista mai multe solutii, pe baza PDA-urilor universale cu receptor GPS integrat (Mio 169, Mio A201), sisteme de navigatie dedicate (Mio C310), echipamente multifunctionale (PDA, GPS, telefon GSM – Mio A701) sau PDA obisnuit cu conectivitate Bluetooth, plus un receptor GPS separat.

Producatorii de GPS au intrat la fel de activ pe piata muzicii, asa cum producatorii traditionali de echipamente pentru muzica au intrat pe piata GPS pentru masini. Astfel, un echipament precum Garmin Nuvi 360 include navigatorul si hartile, dar are si player MP3, tehnologie Bluetooth pentru conectarea cu un telefon mobil sau transfer de muzica, hands free, ba chiar vine cu un ghid de conversatie in limbi straine pentru cei care calatoresc in Europa. Are, de asemenea, si un suport pentru carduri de memorie. Tendinta, spun producatorii, este de a oferi cat mai multe functii intr-un singur echipament.

Sunt insa si producatori care prefera sa includa totul intr-un echipament de buzunar, Pocket PC, care sta foarte bine pe bordul oricarei masini si care, in plus, nu este in pericol de a fi furat pentru ca la iesirea din masina se scoate din craddle si se baga la loc in buzunar. Un astfel de exemplu este Mio 169, un PDA cu procesor Intel, memorie 64 MB, suport pentru card si ecran color cu diagonala de 3,5 inci. Are modul GPS si se instaleaza foarte usor pe bord.

Dincolo de muzica si GPS

Industria auto a mers insa mult mai departe cu inovatiile tehnologice. Intel prezinta in mod constant in ultimii ani la expozitiile de tehnologie un Mini Cooper echipat impreuna cu Inperio Systems. Practic, masina a fost transformata intr-un computer pe roti, cu tehnologie Centrino. Are chiar si hard-disc incorporat.

Automobilul are vreo patru monitoare LCD, pentru sofer, pasagerii din fata sau de pe scaunele din spate. Nu duce lipsa de sistem de navigatie prin satelit si nici de sistem integrat de comunicatii pentru sofer, asistent digital cu agenda de lucru, tastatura wireless pentru a transmite rapid un fisier la birou etc. Intel a dezvoltat tehnologii si pentru masina BMW Sauber de Formula 1, fiind si sponsorul acestei echipe.

Ford s-a detasat, de asemenea, in lupta pentru tehnologizarea masinii. Botezat FordLink, sistemul oferit de companie consta intr-un Tablet PC pe care soferul poate opera (ecran tactil) si langa care se pot instala GPS-ul, se poate conecta un telefon mobil sau alte accesorii.

Siguranta la volan

Tehnologia high-tech a devenit punctul forte pentru evitarea accidentelor si a incidentelor la volan. Senzorii de parcare nu doar permit soferului sa evite zgarieturile, ci sunt acum masini care parcheaza singure cu ajutorul acestor senzori. Camerele video ofera imagini in unghiurile ramase altfel invizibile, iar computerul de bord calculeaza cea mai buna traiectorie. Pentru BMW, parcarea se face automat la modelele high-end. Astfel, nu exista niciun risc pentru sofer. Decat poate acela de a se virusa computerul de bord. Astfel de sisteme sunt testate si de DaimlerChrysler, Toyota si alti producatori independenti.
Germanii testeaza si un sistem de navigatie pe timp de noapte, care foloseste tehnologia cu infrarosii pentru a permite o navigare in deplina siguranta pe timp de noapte.

Exista si tehnologii care cu siguranta nu vor fi iubite de soferi. Pentru ca majoritatea accidentelor din Marea Britanie sunt cauzate de viteza, autoritatile experimenteaza acum un sistem bazat pe componente IT care sa nu permita depasirea limitei legale. Sistemul ar implica montarea pe masini a doua echipamente, unul botezat Intelligent Speed Adaptation (ISA), iar al doilea - un GPS conectat la satelit, pentru a stabili pozitia masinii si viteza cu care trebuie sa mearga. Daca testele vor reusi, masinile nu vor putea fi inscrise in circulatie fara acest sistem. Singura plangere serioasa legata de sistem a fost formulata chiar de experti: daca soferul accelereaza pentru a iesi dintr-o situatie-limita si aparatul il blocheaza?

Alte si alte tehnologii

Numarul foarte mare de accidente cauzate de oboseala, bautura sau lipsa centurii de siguranta i-a facut pe creatorii de tehnologii sa realizeze o multime de astfel de echipamente. Volvo a inclus in masinile sale tehnologie care impiedica pornirea motorului daca soferul nu are pusa centura de siguranta. Acum Volvo si Nissan vor sa introduca un detector de alcool, ca o fiola a politiei, care sa nu permita soferului sa porneasca masina daca testul iese pozitiv.

Deocamdata insa, exista mai multe produse de acest gen folosite de soferi doar pentru a testa daca sunt pasibili de amenda sau nu. Exista si un ceas, realizat de compania americana A&A, care detecteaza alcoolul din respiratie.

In fine, pentru a demonstra ca nu stau deloc prost la capitolul tehnologie, chinezii au prezentat la un recent salon auto o masina care se conduce singura. First Auto Works (FAW), cel mai cunoscut producator auto din China, a realizat conceptul Hongqi, o masina cu un computer capabil sa preia comenzile volanului si pedalelor. Poate ocoli obstacole, opreste la culoarea rosie, in fine, se descurca. Ar fi interesant de vazut daca ocoleste gropile sau ce face la semnalele agentului de circulatie. Producatorii continua sa sustina ca, la viteze de pana la 90 de kilometri la ora, sistemul este absolut sigur.

Depozitele in lei devin profitabile

De circa doua luni, bancile comerciale au inceput sa se intreaca in oferte cat mai atractive la depozitele atrase, dupa o lunga perioada in care dobanzile se aflau la limita inflatiei sau chiar sub ea, ceea ce avusese ca efect o scadere consistenta a economisirii

Aceasta noua politica este cauzata de explozia creditarii, iar bancile nu mai dispun de lichiditati care sa le permita sa alimenteze pofta de consum a romanilor.

Concurenta dintre banci a fost cauzata si de politica monetara a BNR. Daca in 2005 a fost nevoita sa scada dobanzile pentru a limita intrarile de "bani fierbinti", efectul fiind unul de crestere exploziva a creditarii, consumul limitand evolutia dezinflatiei, anul acesta banca centrala a inasprit viata bancilor, majorandu-le nivelul rezervelor minime obligatorii in lei si valuta, ridicand in acelasi timp dobanda de politica monetara de la 7,50%, la inceputul anului, la 8,75%, in iulie.

Publicitate



Pe acest fond, dobanzile platite clientilor au depasit nivelul de 7%/an, pentru scadentele mai mari de trei luni, existand banci care remunereaza depozitele chiar si cu 9%/an pentru perioade de peste un an.

In prezent, tot mai multe banci au inceput sa garanteze nivelul dobanzii pana la scadenta, pentru a stimula economisirea, oferind clientului posibilitatea de a-si calcula castigul, in acelasi timp el fiind protejat de eventualele scaderi ale dobanzilor.

Joia trecuta, BNR a vandut certificate de depozit cu scadenta la trei luni in valoare de 1,125 miliarde de lei, atragand doar 57% din ofertele celor 11 banci participante la licitatie, care s-au ridicat la 1,77 miliarde de lei. Dobanda maxima acceptata a fost de 8,74%/an, iar cea medie de 8,65%/an.

Decizia BNR de a refuza ofertele care au depasit nivelul de 8,75% indica faptul ca la sedinta Consiliului sau de Administratie din 27 septembrie nu vom asista la o modificare a dobanzii de politica monetara, valoarea curenta putandu-se mentine pana la sfarsitul anului.

Un dealer bancar anticipa ca "Banca Nationala nu va modifica dobanda de sterilizare in urmatoarele patru - cinci luni, iar prima sa masura va fi una de micsorare. Am in vedere traseul descendent al inflatiei, care ar putea sa incheie anul sub pragul de 6,1% anuntat de guvernatorul BNR". Analistii nu exclud insa o majorare a rezervelor minime obligatorii in lei ale bancilor, care au crescut in urma cu doua luni de la 16 la 20%.

Ieri, BNR a sterilizat din piata monetara 2,6 miliarde lei in depozite cu scadenta la o luna, la o dobanda de 8,75%. Suma atrasa a reprezentat totalul ofertelor facute de banci.

In piata monetara dobanzile overnight au coborat la 7,5 - 8,2%, dupa ce o buna perioada de timp ele au stagnat la 8 - 9%. Scaderea a fost cauzata de apropierea scadentei unui depozit atras de BNR luna trecuta, in valoare de 3,6 miliarde lei.

Statul va ramane majoritar la noua societate Aeroporturi Bucuresti

Statul roman va pastra participatia majoritara la viitoarea societate care va rezulta din fuziunea firmelor care administreaza aeroporturile internationale Henri Coanda si Baneasa din Bucuresti, companie care va fi denumita Aeroporturi Bucuresti, se arata intr-un proiect de Hotarare de Guvern.

"Persoanele fizice sau juridice, romane sau straine, vor putea detine actiuni la companie (Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti - n.r.), fara a fi afectata pozitia statului de actionar majoritar", se arata in statutul firmei, document anexat proiectului de Hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
In prezent, MTCT este autoritatea care controleaza 80% din actiunile fiecarui aeroport, in timp ce Fondul Proprietatea detine 20%.

Publicitate



Fuziune decisa de sporirea numarului de pasageri

Potrivit reprezentantilor MTCT, fuziunea este determinata de cresterea numarului de pasageri si de impunerea unor restrictii de trafic destinate protectiei mediului in cazul aeroportului din Baneasa, situat in apropierea unor zone rezidentiale.

Alte avantaje ar decurge din crearea unei societati puternice, care ar putea atrage surse importante de finantare, ca si din elaborarea si aplicarea unei strategii unitare de dezvoltare si modernizare a infrastructurii aeroportuare si constituirea unui pachet de actiuni atractiv la privatizare, mai declara oficialii MTCT, citati de Rompres.

Potrivit acelorasi oficiali, fuziunea ar putea duce la diminuarea costurilor de exploatare si cresterea eficientei unor activitati costisitoare. "Unirea celor doua aeroporturi este necesara, pentru ca isi fac concurenta degeaba, fiind destinate unor tipuri diferite de aeronave. In plus, se afla la o distanta de doar 10 km unul de altul", a declarat la inceputul lunii august ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.

Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti va fi infiintata prin fuziunea Companiei Nationale Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti si Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu.

Preturile apartamentelor vechi vor scadea in perioada urmatoare

Preturile apartamentelor noi si din cladiri renovate, situate in zona de centru-nord a Capitalei, vor creste in perioada urmatoare, in timp ce preturile locuintelor din blocurile vechi vor scadea, potrivit unui studiu elaborat de compania DTZ Echinox. Apartamentele in blocurile vechi reprezinta cea mai mare parte din fondul locativ existent.

Analistii DTZ anticipeaza o stagnare a preturilor locuintelor din cartierele aglomerate, precum Iancu Nicolae-Pipera. Preturile apartamentelor variaza in functie de zone, diferenta intre o zona centrala si una periferica fiind foarte mare in marile orase.

Astfel, dupa ce in ultimii ani cresterile de preturi la apartamentele de bloc au fost de peste 200% in majoritatea oraselor din tara, specialistii DTZ Echinox mizeaza pe o scadere a preturilor in cazul apartamentelor din blocurile comuniste.

Publicitate



Iminenta aderare a Romaniei la UE in anul 2007, precum si succesul dezvoltarilor rezidentiale de pana acum vor atrage noi investitori si ii vor incuraja pe cei deja existenti sa-si reinvesteasca profiturile in proiecte de mare anvergura. Majoritatea investitiilor vor continua sa se concentreze in Bucuresti odata cu o mai buna infrastructura, o dezvoltare impresionanta a segmentelor comercial si de birouri. Investitiile anuntate pe piata pentru anul urmator sunt estimate la sute de milioane de euro.

Cererea ramane mare pentru apartamentele noi

Dupa cum reflecta si preturile, cererea este mare pentru apartamentele noi si pentru vilele elegante situate in zonele centrale si de nord, cat mai aproape posibil de Centrul Civic, precum si pentru zonele de lux deja consacrate: Primaverii, Aviatorilor, Kiseleff, Dorobanti, Herastrau si Floreasca. In afara de cele mentionate mai sus, se prevad schimbari majore in zona Floreasca datorita proiectelor importante care sunt anuntate in jurul lacului, beneficiind de privelisti impresionante precum si de conditii excelente de locuit la preturi care concureaza cu alte zone, anunta specialistii DTZ Echinox.

In pofida lipsei de terenuri disponibile pentru proiecte viitoare in zonele Primaverii, Aviatorilor, Kiseleff, Dorobanti si Herastrau, sunt anuntate noi proiecte care vor fi finalizate in 2007 si care vor avea un pret mediu de 3,000 Euro/mp.

Apartamentele situate in locatii de top vor beneficia de finisaje de calitate superioara precum si de o partitionare foarte buna.

Daca zona metropolitana a Bucurestiului se extinde, zona Centrul Civic va castiga teren si va deveni din ce in ce mai atractiva datorita, pe de o parte, a cladirilor cu arhitectura clasica ce urmeaza a fi consolidate si renovate, iar pe de alta parte datorita cladirilor noi care imita stilul clasic. Avantajul de a avea facilitatile oferite de oras sva avea ca rezultat cresterea preturilor in zonele centrale precum: Piata Unirii, Piata Universitatii, Piata Romana si Calea Victoriei.

Deja anuntatele dezvoltari de genul blocurilor de apartamente in sistem “condominium” care vor fi finalizate in 2007 vor defini atat de mult timp ignorata clasa de mijloc a romanilor si vor atrage atentia asupra zonelor ca: Bucurestii Noi, Casa Presei Libere, Straulesti, Petricani, Gara de Nord, Dristor, Mihai Bravu, Crangasi, Titan, Vitan, Militari, Ghencea, Colentina si lista poate continua. “Preconizam ca acest segment nisa de piata va cunoaste o dezvoltare imensa si un success relativ usor in urmatorii 10 ani iar preturile vor creste odata cu finalizatea fiecarui proiect nou,” declara Claudia Dascalescu, Senior Consultant in cadrul departamentului rezidential al DTZ Echinox.

Deoarece pretul pe metru patrat creste cu fiecare semestru al fiecarui an iar nivelul chiriilor stagneaza, rata de amortizare a investitiei este estimata sa ajunga la o medie de 10-12 ani. Desi tendinta este sa scada in acelasi rand ca si statele vecine, rentabilitatea este mai mare decat statele europene vecine iar Romania continua sa atraga investitori datorita potentialului crescut al pietei si datorita trendului ascendent al acestora. Concluzia este ca piata romaneasca continua sa fie o oportunitate majora pentru dezvoltatorii mci si mari de proiecte rezidentiale.

Radiografie a pietei rezidentiale

Oferta de spatii rezidentiale din Bucuresti a crescut intr-un ritm rapid in ultimii ani, iar oferta livrata pe piata in 2005 (2.165 rezidente) nu a fost suficienta pentru acoperirea cererii in crestere, se arata intr-un studiu intocmit de CB Richard Ellis. Potrivit Institutului National de Statistica, la sfarsitul primului trimestru din 2006 stocul total de unitati locative din Bucuresti era de aproximativ 785.000 locuinte, din care numai 2,9% reprezentate de proprietati apartinand statului. Desi a fost livrat un mare numar de locuinte noi, piata este inca dominata de apartamente in blocuri rezidentiale vechi.

Piata rezidentiala si-a continuat dezvoltarea rapida in prima jumatate a anului 2006. Oferta livrata pe piata in aceasta perioada a constat in complexuri de vile noi si apartamente in cladiri rezidentiale de inaltime joasa, destinate populatiei cu venituri medii si mari. Zonele rezidentiale de nord din apropierea limitelor orasului raman cele mai cautate pentru rezidentele de lux.

Oferta de lux, in scadere

In prezent, pe piata au loc schimbari ce vor influenta structura si dinamica ofertei viitoare. Noile proiecte propuse pentru finalizare in 2006 si 2007 vizeaza satisfacerea cererii de locuinte a populatiei cu venituri medii, un segment de piata neatractiv pentru dezvoltatori pe parcursul anilor trecuti. Proiectele rezidentiale pentru acest tip de clienti capata contur sub forma de apartamente in cladiri rezidentiale inalte, situate in cartiere dens populate (Colentina, Berceni, Stefan cel Mare, Militari, Titan), usor accesibile cu transportul in comun. Noile proiecte ce vizeaza populatia cu venituri medii ofera suprafete mai mici (intre 50 si 150 mp), in scopul mentinerii preturilor de vanzare la niveluri accesibile.

Oferta de rezidente de lux a scazut treptat din cauza scaderii usoare a cererii pentru acest tip de proprietati in prima jumatate a anului 2006. Avand in vedere tendintele pietei, in urmatorii ani acest tip de locuinte va juca un rol important mai ales pe piata inchirierilor si a investitiilor.
Cei mai activi dezvoltatori sunt cei locali, care impreuna cu cateva companii internationale prezente pe piata, au investit in medie 20-40 milioane de euro per proiect rezidential. Numai proiectele de mare amploare care propun in medie 400-800 unitati rezidentiale pot promova o politica de preturi eficienta, care sa permita dezvoltatorilor sa stabileasca preturi accesibile pentru locuintele adresate populatiei cu venituri medii.

Cumparatorii, cheia pietei imobiliara

In ciuda faptului ca expertii imobiliari estimeaza un ritm evolutiv al preturilor la apartamentele de bloc, majorarea va fi lenta, iar dupa aderare apartamentele din blocurile vechi vor inregistra o scadere de pret. Mult mai cautate vor fi locuintele din blocurile nou construite, iar rolul potentialilor cumparatori va fi unul esential in relatia cerere-pret-oferta, se arata in studiul wall-street.

Astfel, cei care se afla in cautarea unei locuinte sunt in acest moment cei care pot influenta atat pretul pietei, cat si numarul tranzactiilor imobiliare. In acest sens, perceptia romanilor asupra evolutiei preturilor la apartamentele "ceausiste" reprezinta o informatie viabila pentru agentiile specializate din real-estate.

Cititorii Wall-Street , neincrezatori in evolutia pozitiva a preturilor

Raspunsul participantilor la studiu, care au afirmat, intr-o proportie de 81,4% ca pretul apartamentelor "ceausiste" nu va scadea nici macar dupa primul an de la aderarea Romaniei la UE, va sta la baza parerii majoritatii specialistilor, care incearca sa explice viitorul segmentului imobiliar autohton.

Aceste raspunsuri demonstreaza lipsa de incredere a romanilor vizavi de evolutia preturilor la apartamente, alimentata de o multime de factori, fie ei economici, sociali, politici, sau chiar psihologici. “Aceasta este o atitudine tipic romaneasca, aratand expresia unei colectivitati resemnate si care nu mai poate nici macar nadajdui,” isi explica Artur Silvestri, director general al grupului S.G.A. Romania - Institutul de Consultanta Imobiliara, si profesor in gestiune imobiliara si expertiza de patrimoniu la Universitatea Internationala Francofona (U.F.I. ) din Bruxelles.

Wednesday, April 19, 2006

Masini second-hand vs. masini noi

Nu a existat o perioada mai buna pentru a ne indrepta atentia catre second hand, in detrimentul unei masini nou noute. Comparand numarul de masini vandute de fabricantii auto si cel de unitati second-hand ne vom da seama de ce acsta afacere la mana a doua a inflorit in ultimii ani.
Piata scond-hand este plina de modele care asteapta sa fie cumparate la un pret atractiv in comparatie cu cele care stralucesc in vitrinele showroom-urilor. In final, decizia de a cumpara o masina second-hand sau nou nouta se reduce la puterea financiara a fiecaruia dintre noi. Daca ai un buget restrans in momentul cand cumperi o masina second hand esti atent sa obtii ce este mai bun la cel mai mic pret. Pentru 10.000 de dolari cu siguranta nu vei avea de ales decat un model de marime mica, probabil in doua portiere, cu transmisie manuala in loc de cea automata, fara aer conditionat si fara prea multe optiuni de siguranta.
Pentru mai putin de jumatatea valorii unui vehicul nou, poti cumpara o masina veche de 3-4 ani care este mai incapatoare si mai dotata decat una de marime mica. Achizitia unui model second hand atrace si riscuri care ar putea sa te coste mai mult decat face vehiculul. Realitatea este clara: cumperi un vehicul pe care l-a condus un necunoscut inaintea ta. Nu poti stii cum a fost condusa aceasta masina si cat de bine intretinuta este. Un vehicul second-hand are nevoie de intrtinere si reparatii costisitoare mult mai repede decat o masina noua. Cat ddespre garantie nici nu poate veni vorba. Avantajele unei masini noi Pentru anumiti oameni, achizitia uni second-hand nu este o optiune. Acestia doesc o masina nou nouta care, eventual, sa staluceasca. Acestia doresc sa aleaga culoare si aspectele optionale si apoi sa o ia la o plimbare. Exista cu siguranta o mandrie si un sentiment de bine pe care il ai atunci cand esti primul sofer al unei masini. Acestea sunt avantajele unei masini noi: 1. Mod de intretinere redus: Un vehicul nou nu are nevoie de intretinere decat dupa cateva mii de kilometrii, exceptand schimbul de ulei. Anumiti fabricanti suporta anumite cheltuieli de intretinere dupa ce masina a acumulat cativa kilometri la bord. Un vehicul nou nu are nevoie de un alt set de cauciucuri, alta baterie etc in primii ani de folosire. 2. Garantia: Fabricantul de automobile ofera garantie pentru vehicului vandut cel putin 3 ani. Masinile de lux ofera garantii in kilometri parcursi, peste 100.000 de km. Daca pe perioada garantiei se intampla ceva cu vehiculul, responsabilitatea reparatiilor revine dealer-ului sau a fabricantului. Avantajele unei masini second-hand Daca nu esti chitit pe o masina noua, un second-hand are avantajele lui: 1. Gama vasta de modele: Piata de automobile noi sau second-hand a inflorit in ultimii ani. Datele arata ca numarul de masini second-hand vandute pe piata a crescut simtitor. Rezultatul este o piata diversificata. 2. Imbunatatirea fiabilitatii: Desi vehiculele second-hand nu ofera atat de multe garantii ca cel noi, certificatul de garantie este transferat noului proprietar daca mai este valabil. In ziua de azi modelele second-hand sunt mult mai fiabile decat in urma cu cativa ani tocmai datorita imbunatatirii calitatii si a acentului pus pe tehnologie.

Impartirea plajelor va reduce fluxul de turisti

Licitarea plajelor va diminua fluxul de turisti din urmatorii ani, litoralul romanesc pierzandu-si totodata si valoarea patrimoniala. La aceasta concluzie a ajuns Gheorghe Fodoreanu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, care protesteza fata de impartirea plajelor. "Plajele si apa marii sunt bogatiile natiei. De exemplu, Mamaia este patrimoniu national. Nu poate fi un lucru pozitiv cand vine un particular si va face ce vrea cu plaja pe care o cumpara", ne-a spus presedintele ANAT. El sustine ca, in acest sistem, plaja nu poate sa aiba un vector de progres de calitate pe termen mediu. "Lucrurile se vor strica; nu vor merge".Pentru fiecare roman - 0,01 metri patrati de plaja"Mare atentie! Dorinta de a face comert cu plajele se poate intoarce "bumerang" impotriva proprietarilor de hoteluri de pe Litoral!", se arata intr-un comunicat al patronatului. Fodoreanu este de parere ca hotelierii vor avea mult de suferit in urma impartirii plajelor. "Fiecare hotel de pe litoral are dreptul la plaja. Iar turistul vine la mare sa stea la hotel si sa aiba parte de plaja. Acest lucru nu se va mai intampla daca particularii vor restrictiona cum vor ei accesul pe nisip", a adaugat reprezentantul ANAT. Mai mult de atat, acesta crede ca volumul turistilor pe litoralul romanesc se va micsora. "In sezon, in Mamaia, de exemplu, gasim zilnic circa 200.000 de turisti. Unde vor incapea acestia daca un particular da in folosinta publica doar o parte de plaja?", puncteaza Gheorghe Fodoreanu. Conform unui calcul al acestuia, pentru fiecare roman revin 0,01 metri patrati de plaja. "Vom ajunge sa facem plaja in picioare", a incheiat presedintele ANAT.Pana acum, 350 de caiete de sarcini, 83 oferteReamintim ca Directia Apelor Romane Dobrogea Litoral - Constanta a scos la licitatie publica 33 de sectoare de plaja de pe litoralul romanesc, care urmeaza sa fie inchiriate pe o perioada de zece ani. Pentru licitatie, agentii economici au cumparat aproape 350 de caiete de sarcini, dar au fost depuse doar 83 oferte. Din aceasta cauza cu doar cateva zile inainte de 1 mai, DADL Constanta trebuie sa faca o noua licitatie pentru mai mult de jumatate din sectoarele de plaja. Si asta pentru ca dupa trei zile in care s-au licitat plajele aproape toate ofertele depuse au fost respinse. Mai multe spatii de plaja din zonele Navodari, Constanta, Agigea, Eforie Nord, cordonul litoral Eforie Nord - Eforie Sud, Eforie Sud, Tuzla, Costinesti, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, cordon litoral Venus - Saturn si Mangalia vor fi licitate in jur de 25 aprilie, dupa cum a declarat Catalin Anton, purtatorul de cuvant al DADL. Desi aceste zone au ramas neinchiriate, el spera ca situatia va sta altfel. "Nu cred ca la urmatoarea licitatie vor ramane mai mult de unul sau doua sectoare. Spre exemplu, la Costinesti, din 8 agenti economici s-a calificat doar unul, pentru ca ceilalti 7 nu aveau un singur document. Acum vor sti ce le lipseste si nu vor mai exista probleme", a spus Anton.Autoritatile publice vor plajele inapoiAutoritatile publice locale au sustinut ca plajele trebuie sa fie in administrarea lor, in vreme ce ministerul de resort a tinut mortis ca Apele Romane sa fie administrator si sa liciteze plajele. Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a cerut presedintelui Autoritatii pentru Turism, Ovidiu Marian, ca, pana la finele lunii martie, sa prezinte Guvernului un cadru legislativ unitar de reglementare a activitatilor desfasurate in timpul sezonului sau extrasezonului pe Litoral. In Hotararea Guvernului nr. 241 din 16 februarie 2006 este prevazut ca jumatate din fondurile obtinute prin inchiriere sa fie incasate de Administratia Nationala Apele Romane - Directia Apelor Dobrogea Litoral, in timp ce restul de 50% din sume vor fi varsate la bugetul de stat, iar fondurile vor fi folosite pentru reabilitarea plajelor.Sume de pornire a licitatiilorLa Olimp, licitatia pentru portiunea de plaja va porni de la 2,7 miliarde de lei vechi, la Neptun, cele doua portiuni de plaja de la 1,3 miliarde de lei si respectiv 1,04 miliarde de lei, la Jupiter - 2 miliarde de lei, la Cap Aurora - 430 milioane de lei, la Venus 510 si 630 milioane de lei, iar la Mangalia - 480 milioane de lei. La Mamaia sunt vehiculate preturi de 4,6 miliarde de lei vechi pentru 10.000 mp. Anul trecut, pentru inchirierea plajelor s-au platit sume destul de mici. Datele aparute in presa, furnizate de DADL indica faptul ca, in 2005, statul a inchiriat plajele incepand de la 4.900 de lei vechi pe metru patrat fara TVA pe sezon in statiunile Eforie, Techirghiol, 2 Mai, Olimp, Navodari, 1.800 in Vama Veche si Jupiter si de maximum 35.000 de lei pe metru patrat in Mamaia, Olimp si Neptun.

Berarii se lupta pentru halba romanului si in sezonul rece

Asociatia “Berarii Romaniei” anunta continuarea trendului din 2005, in ceea ce priveste consumul de bere in sezonul rece.Membrii asociatiei – Brau Union Romania, Interbrew Romania, United Romanian Breweries Bereprod Romania si Ursus Breweries – sunt bucurosi sa anunte un volum de 1,856 milioane hectolitri adica 185.600.000 litri de bere vanduti in primul trimestru al anului 2006. Comparativ cu primul trimestru al anului 2005, cresterea este de 16%. Cresterea cu adevarat notabila este cea a lunii februarie 2006 cand, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, „the big four” au inregistrat o crestere a vanzarilor cu 28%. Cresterea medie a pietei a fost de aproximativ 11%, cu peste 2,5 milioane hectolitri vanduti.
PET-ul devine tot mai popularAcest trend ascendent poate fi explicat prin cresterea in continuare a popularitatii PET-ului, „dar realitatea este mai complexa. De fapt, berea si-a castigat locul pe masa romanilor in toate ocaziile festive, mai ales de sarbatori” , declara Constantin Bratu, director general al „Berarilor Romaniei”. Una peste alta, din datele de mai sus putem trage concluzia ca romanii nu mai au nevoie de zile calduroase, de nisip si terase pentru a consuma bere, ci pur si simplu de bere buna."Piata berii va creste in acelasi ritm ca in anul precedent cu circa trei - patru la suta, insa cresterea va putea fi diferita in functie de vreme", a declarat, pentru Rompres, directorul de marketing United Romanian Breweries Bereprod URBB, Catalin Ignat.Piata autohtona a berii este dominata de Brau Union - cota de piata de 27 la suta, Ursus 22 la suta, Interbrew 21 la suta si Tuborg 8,5 la suta. In Romania, consumul de bere se ridica la circa 63 de litri de persoana, mai putin fata de unguri, polonezi - 77 litri pe cap de locuitor pe an sau cehi - 161 de litri pe cap de locuitor. Lider de piata ramane Brau UnionBrau Union Romania a anuntat incheierea anului 2005 cu o crestere de 20% a cifrei de afaceri, totalizand 158,6 milioane de euro. Compania este din anul 2000 liderul industriei autohtone de bere detinand 27% din totalul pietei, potivit AC Nielsen.Daca prima jumatate a anului 2005 a fost caracterizata de o scadere usoara a vanzarilor datorita restructurarii portofoliului de marci si a schimbarilor la nivel de management, in cea de-a doua jumatate a anului, tendinta de crestere s-a impus, mentinandu-se si in primele luni ale lui 2006. Volumul total al vanzarilor companiei in anul 2005 a fost de 3 560 000 hectolitri. Cele mai bune performante din portofoliul companiei in 2005 au fost obtinute de Heineken si Golden Brau. Heineken, in segmentul super premium, a avut o crestere de 68% si dezvoltarea cea mai rapida din regiunea Europei Centrale si de Est. Golden Brau, in segmentul mainstream, a inregistrat o crestere de 6% in principal datorita lansarii unui ambalaj PET novator de 1.5l, primul cu folie de protectie impotriva impuritatilor. In prezent, compania Brau Union opereaza in Romania prin patru fabrici de bere, are peste 1.300 de angajati si propune pietei cel mai complex portofoliu: 11 marci si peste 50 de produse. Investitiile realizate de Brau Union in Romania de la intrarea sa pe piata, in 1998, si pana in 2005 au fost de 140 de milioane de euro. Alte 65 de milioane de euro urmeaza sa fie investite in perioada 2006 – 2008.Interbrew, locul 3 in piata, propulsat de vanzarile BergenbierInterbrew Romania, filiala locala a InBev a inregistrat in 2005 o crestere de 18% fata de 2004, crestere de peste trei ori mai mai mare decat a pietei berii, care a atins numai 5,2%, conform MEMRB Romania.“Rezultatele bune ale Interbrew Romania se datoreaza in principal succesului obtinut in 2005 cu marca Bergenbier, pozitiei noastre puternice in segmentul premium cu Stella Artois si Beck’s dar si evolutiei spectaculoase in segmentul berii la PET, cu Bergenbier Q-Pack si Noroc PET” a spus Mihai Ghyka, Director General Interbrew Romania. Interbrew Romania este unul dintre cei mai activi producatori de bere de pe piata romaneasca, detinand in industria berii pozitia a 3-a, cu o cota de piata de 21,5 % la finalul anului 2005, conform datelor de retail audit MEMRB Romania. La sfarsitul anului 2005 cifra de afaceri a grupului Interbrew Romania a fost de 140 milioane Euro, cu volume de 2,6 milioane hectolitri si o valoare a investitiilor cumulate de peste 150 milioane euro. Interbrew Romania, filiala producatorului international de bere Inbev, a investit de curand peste sapte milioane de euro pentru a achizitiona o noua linie PET cu o capacitate de productie de 18.000 de sticle pe ora pentru imbutelierea marcii Lowenbrau lansata pe piata romaneasca.Romania creste afacerea SABMillerSABMiller a inregistrat o crestere a volumelor de bere lager vandute in 2005 cu circa 5%, datorita performantelor de vanzari din Polonia, Rusia si Romania pe toata durata anului financiar martie 2005 - martie 2006, anunta Ursus Breweries.Vanzarile interne ale Miller catre retaileri au scazut cu unu la suta comparativ cu anul precedent, pe fondul unei relative slabiri a industriei si mediului de preturi din ultimele 12 luni. Marca cea mai importanta, Miller Lite, a continuat sa creasca, in ciuda cresterilor marcilor comparabile si politicii de preturi agresive a principalei marci concurente.

Viitorul televiziunii prin lentila MIPTV Cannes 2006

Afacerile in televiziune, publi-citate, Internet, telefonie mobila - si comunicatii in general - aproape ca au inceput sa se faca cu dictionarul in mana. Ca niciodata, lumea se confrunta cu o invazie de termeni care, desi inca neintelesi si neatractivi (unii) pentru aproape jumatate din consumatorii globului, genereaza discutii de afaceri interminabile, business planuri si proiectii de miliarde de dolari. Pentru ce?
Americanii au o sintagma pentru a defini cuvintele «la moda» si intens vehiculate: „buzz words“. In domeniul afacerilor din televiziune si multimedia in general, aceste „buzz words“ care stau acum pe buzele antreprenorilor ar fi IPTV, iTV, Video-on-Demand, Video-over-IP, Broadband TV, Push TV, Mobile TV si lista ar putea continua. De aceea, la un eveniment de-spre tendintele globale in audiovizual si continut digital - cum a fost MIPTV Milia, desfasurat la Cannes (Franta) la inceputul acestei luni - primul lucru pe care ar trebui sa ti-l procuri este un ghid al acestor termeni. Nu atat un ghid semantic, cat mai degraba un ghid explicativ al afacerilor pe care toti acesti termeni le angreneaza. Pana la urma, care este modelul de business ideal pentru a face bani din IPTV - Internet Protocol TV - de exemplu? Internet Protocol TV nu inseamna neaparat televiziune distribuita pe Internet, desi ar putea, spun unii specialisti. Cel mai adesea, expresia ilustreaza consumul din acelasi aparat TV care sta in living de ani de zile, dar facilitat mai degraba gratie liniilor telefonice de mare viteza decat distribuitorilor TV prin cablu sau satelit. In tarile dezvoltate, marile companii de cablu deja investesc miliarde de dolari in upgradarea retelelor pentru a permite acest nou tip de distributie de televiziune. Dar de unde spera acestea sa-si scoata banii? Si care este avantajul televiziunilor, furnizorilor de continut audiovizual si al advertiserilor in aceasta afacere? Aceleasi intrebari isi gasesc locul si in contextul discutiilor despre afa-cerile din spatele investitiilor in Mobile TV de pilda - distributia TV pe telefonul mobil - sau Video-on-Demand - specific consumului la cerere, activ (nu impus ca in cazul distributiei clasice, unde telespectatorul are un rol pasiv in receptarea programelor).„Hai sa recunoastem ca nimeni nu stie ce se intampla in afacerile din televiziune la ora actuala“, scria editorialistul unei reviste de specialitate (Future Media) la inceputul acestei luni. Pe ce se bazeaza incertitudinea publicatiei respective, ca si a altor jurnalisti de profil de altfel, atunci cand vine vorba despre existenta unor planuri de afaceri coerente dezvoltate in jurul noilor tendinte de consum si de distributie TV? Pe insasi nesiguranta celor care le conduc, ar putea fi un raspuns. „Cand ai toata aceasta tehnologie care te asteapta acolo, ai ceva nesiguranta in legatura cu modul in care va evolua afacerea“, spune Armando Nunez, presedinte al CBS Paramount International Television, una dintre cele mai mari companii de media din lume.

IT-ul romanesc dupa aderare: investitii de peste 9 mil.dolari

Investitiile in tehnologia IT din Romania prin intermediul granturilor va atinge circa noua milioane dolari dupa 2007, a declarat, marti, intr-un seminar IT&C, secretarul de stat in Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Aurel Netin.
El a subliniat necesitatea unui mai mare acces al populatiei la informatie, cat si crearea conditiilor atractive pentru mediul de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de comunicatii si necesitatea cresterii investitiilor in domeniu si implicit dezvoltarea comertului electronic. Potrivit statisticilor RomCard, in luna iunie 2005 comertul electronic a inregistrat cea mai mare valoare in Romania, cu un numar de 53.000 tranzactii si un volum total de 9,5 milioane dolari.
Anul trecut valoarea tranzactiilor efectuate prin banci si magazine din Romania s-a cifrat la 65 milioane dolari. Totodata, valoarea tranzactiilor realizate prin carduri Visa a crescut, in acelasi an, cu 160 la suta fata de 2004, atingand cifra de 12 milioane dolari. in Romania exista peste sapte miliarde de carduri, iar rata de utilizare a unui card este de 2,4 la suta. Potrivit directorului pentru operatiuni europene al DotCommerce, Madalin Matica, valoarea tranzactiilor efectuate prin intermediul comertului electronic romanesc va inregistra o dublare in 2006, pana la 120 milioane dolari. in opinia acestuia o crestere a comertului electronic ar putea fi determinata de o implicare mai mare a bancilor acceptatoare, de parteneriate mai bune cu procesatorii, scaderea dobanzilor bancare, precum si de o mai buna colaborare intre organizatiile emitente de carduri. In privinta legislatiei IT din Romania, responsabilul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a apreciat ca aceasta este pusa la punct, fiind reglementate comertul electronic, semnatura electronica, etc. Potrivit lui Netin MCTI va implementa in foarte scurt timp un proiect prin care plata amenzilor de circulatie se va putea face prin card bancar.

BVB - Pretul actiunilor a scazut in medie cu 0,14 la suta

Pretul actiunilor listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a scazut in medie cu 0,14 la suta in sesiunea de marti, in timp ce actiunile celor cinci societati de investitii financiare /SIF/ au inregistrat o depreciere medie de 0,09 procente.
Indicele compozit BET-C, care arata evolutia pe ansamblu a actiunilor listate la BVB, a coborat cu 6,53 puncte, ajungand la 4.551,43 puncte, in timp ce indicele BET, ce reflecta evolutia celor mai lichide actiuni listate, a inregistrat o depreciere de 12,35 puncte /0,16 la suta/, ajungand la 7.495,40 puncte. Valoarea tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni a totalizat 16,35 milioane lei noi , respectiv 4,69 milioane euro sau 5,75 milioane dolari. Indicele BET-FI s-a depreciat cu 42,16 puncte, pana la 46.479,68 puncte.
Actiunile SIF5 Oltenia au fost marti cele mai lichide titluri pe piata BVB, cu schimburi de peste 2,124 milioane RON, la un pret de inchidere de 2,61 RON/actiune. Pe locul doi s-au situat titlurile BRD, cu tranzactii de 2,123 milioane RON, la un pret de inchidere de 17,50 RON/actiune. Au urmat actiunile Banca Transilvania, cu o valoare totala a tranzactiilor de 2,02 milioane RON, la un pret de inchidere de 1,46 RON/actiune si SIF3 Transilvania, cu tranzactii de 1,69 milioane RON, pretul de inchidere fiind de 2,12 RON/actiune. Cele mai mari aprecieri ale preturilor au fost consemnate de actiunile Zimtub Zimnicea - 10,29 la suta, Petrolexportimport - 9,08 la suta, Rulmentul Brasov - 2,86 la suta, Bermas Suceava - 4,97 la suta si Carbid Fox Tarnaveni - 3,69 la suta, iar cele mai mari scaderi le-au suferit actiunile Electrocontact - 6,67 la suta, Antibiotice Iasi - 2,07 la suta, Vrancart Adjud - 1,72 la suta, Excelent Bucuresti - 1,46 la suta si Sinteza Oradea - 1,20 la suta.

Investitii de 2,2 miliarde de euro in reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda

Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va propune Guvernului construirea simultana a reactoarelor 3 si 4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavoda, proiect ce necesita costuri de 2,2 miliarde de euro. Varianta construirii in paralel a celor doua unitati a fost data de studiul de fezabilitate, care a aratat ca solutia este optima atat din punctul de vedere al investitiilor, cat si al rentabilitatii economice. Acelasi studiu arata ca pentru construirea celor doua reactoare se va constitui o societate comerciala mixta cu capital privat, in actionariatul careia se va afla si societatea Nuclearelectrica, actualul operator al centralei, care va asigura terenul si utilitatile necesare.
Costurile anuale de operare pentru reactoarele 3 si 4 sunt estimate la 100 de milioane de euro, iar costul energiei electrice produse de cele doua noi unitati este anticipat la 30 euro/MWh-35 euro/MWh, cu o rentabilitate intre 9 si 11%. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost initial proiectata pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiana, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare. Insa, in prezent, centrala functioneaza cu un singur reactor, cu o putere instalata de circa 700 MW si care asigura peste 10% din consumul national de energie electrica. Cel de-al doilea reactor este programat sa intre in exploatare comerciala in luna martie 2007, moment in care centrala va furniza aproximativ 18% din productia nationala de electricitate. Lucrarile de constructie pentru unitatea 3 erau programate sa inceapa in acest an si urmau sa fie incheiate in 2012, costurile necesare ridicandu-se la aproximativ un miliard de euro.

Cartierul chinezesc absoarbe 150 de milioane de euro

Grupul Niro construieste in localitatea Dobroesti de la periferia Capitalei un cartier chinezesc, proiect estimat la 100 de milioane de euro, a declarat pentru Mediafax Florin Suicescu, director executiv in cadrul grupului. Proiectul se numeste Chinatown Romania si se construieste in zona de N-E a Bucurestiului, in perimetrul Fundeni – Colentina, pe teritoriul sectorului 2 si al comunei Dobroesti.
Ansamblul va fi dezvoltat in urmatorii cinci ani pe un teren cu o suprafata de pana la 80 de hectare. Constructia noului cartier se anunta de pe acum a fi in beneficiul comunei Dobroesti, cea care va adaposti unicul cartier chinezesc din sud-estul Europei, dupa cum au afirmat investitorii.
Ansamblul construit de Niro Group va contine - Zona comerciala Dragonul Rosu, Zona de business – China Bussiness Center si Zona rezidentiala – China Towers (12 blocuri P+7, P+8) care va avea in total 600 apartamente."Deocamdata nu am reusit sa identific decat partile bune ale acestui proiect. Se vehiculeaza deja de zece ani faptul ca va fi construit insa concret a fost demarat in 2004, odata cu achizitia de terenuri si cu finalizarea complexului comercial Dragonul Rosu. Este cea mai mare investitie care se desfasoara pe raza localitatii, iar apartamentele de 3-5 camere vor fi vandute comunitatii chineze. Pana acum nu s-au facut precizari asupra vanzarii in exclusivitate catre comunitatea chineza, insa se stie deja ca sunt foarte uniti si e greu pentru cineva din afara sa le inteleaga valorile si cultura", ne-a declarat primarul comunei Dobroesti, Valentin Condu. Este un proiect privat, cu investitie de 70% din partea romana a Niro Grup si 30% proveniti de la investitorul chinez, a mai adaugat acesta.Achizitiile pentru teren s-au facut in etape, investitia demarand cu vechile baraci in stil chinezesc. Zona comerciala "Dragonul Rosu" cuprinde in prezent complexul consacrat sub numele de Europa, alternativa romanului de rand la magazinele de lux, precum si centrul comercial "Dragonul Rosu Mega Shop", inaugurat la sfarsitul anului trecut.Proiectul Chinatown va cuprinde inca cinci module, care se afla in faza de constructie a fundatiei, care vor avea peste 60.000 de metri patrati, o cladire de birouri, un centru expozitional, hoteluri si sapte blocuri de locuinte.Pavilioane comerciale specializate pe tipuri de produseProiectul se realizeaza pe etape. "In prezent am demarat lucrarile de constructie la extinderea zonei comerciale Dragonul Rosu, care va ajunge pana la toamna sa insumeze in jur de 3.000 de spatii comerciale. Ca element de noutate, pe langa Dragonul Rosu Mega Shop, dat in folosinta in luna decembrie a anului trecut, construim 6 pavilioane comerciale specializate pe tipuri de produse. Continuam, de asemenea, lucrarile la zona rezidentiala, urmand ca pana la sfarsitul anului 2009 sa dam in folosinta cele 600 de apartamente proiectate. Preconizam si construirea China Business Center, un imobil cu 16 etaje, spatii de birouri, sali de conferinte si congrese. In cadrul acestui Business Center va functiona o expozitie permanenta, de 100.000 mp, cu produse din China. Acest spatiu va facilita schimburile comerciale dintre companiile din China, Romania si Uniunea Europeana.Niro Group nu intentioneaza sa extinda investitia si in alte parti ale Capitalei. Compania va dezvolta alt gen de produse imobiliare cum este Central Park Rezindential din zona Stefan cel Mare", ne-a declarat Violeta Lungu, director de imagine Niro Group. Proiectul Central Park are o valoare de 50 de milioane de euro si vizeaza constructia a 545 de apartamente in zona Stefan cel Mare - Barbu Vacarescu, care vor fi finalizate in septembrie 2007. Grupul detine mai multe centre comerciale in zona mentionata, care inregistreaza potrivit lui Suicescu, vanzari zilnice de un milion de euro. Totodata, Niro este proprietarul Hotelului Bulevard din zona centrala a Capitalei, constructie care va fi consolidata si reamenajata printr-un program de investitii in valoare de circa zece milioane de euro, programat pentru finalizare in 2007.Prima cladire a complexului, finalizata in decembrie 2005, are o suprafata de peste 30.000 de metri patrati si reprezinta o investitie de 20 milioane de euro iar finantarea va fi asigurata din surse proprii si credite de la banci romanesti si din strainatate.Grupul Niro a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 20 de milioane de euro, in crestere cu 17,5%. Reprezentantii Niro estimeaza ca cifra de afaceri va creste in 2006 cu aproximativ 25%, pana la o valoare de 25 de milioane de euro.Chinezii, nerabdatori sa se muteDesi proiectul abia a fost demarat, oamenii de afaceri chinezi sunt nerabdatori sa fie "adoptati" in Dobroesti si au incheiat deja contracte de vanzare-cumparare pentru 48 de apartamente din 2 blocuri.Pretul pe metru patrat pentru apartamentele de 3-5 camere este cuprins intre 600 si 700 de euro. Suprafetele apartamentelor sunt cuprinse intre 120 si 290 metri patrati pentru duplex. Astfel un apartament poate fi achizitionat la un pret variind intre 84.000 si 203.000 de euro pentru duplex.

Un nou jucator pe piata anunta investitii de 900 milioane de lire sterline

Danube, o noua companie cu investitii in sectorul imobiliar din Europa Centrala si de Est, va prezenta, marti, planurile sale pentru strangerea a 200 milioane de lire sterline prin flotarea pe bursa AIM, o bursa publica pe care o opereaza Bursa din Londra, inainte de a demara un amplu program de investitii de aproximativ 900 milioane lire sterline, informeaza un articol aparut marti in cotidianul Financial Times, preluat de Rompres. Danube este inregistrata in Guernsey, insula din Marea Manecii, si este condusa de Ross MacDiarmid, fostul director operational de la Dawnay Day Europe. De asemenea Ross MacDiarmid a fost consilier la lansarea Dawnay Day Treveria si Dawnay Day Carpathian, doua din cele mai mari fonduri imobiliare europene care au demarat operatiuni de flotare in 2005.
Prin flotarea actiunilor sale pe bursa, programata a avea loc la sfarsitul lunii mai 2006, Danube spera sa stranga un capital de aproximativ 200 milioane lire sterline care, alaturi de creante, ar putea sa ii ofere aproximativ 900 milioane lire sterline pentru investitii.Compania si-a asigurat deja o optiune pentru 416 milioane lire sterline in investitii potentiale in sectoarele de retail, oportunitati de petrecere a timpului liber, rezidential si turism. Printre acestea se numara un portofoliu de retail in Romania, un portofoliu de oportunitati de petrecere a timpului liber (leisure) in Croatia si magazine de tip shopping mall in Romania si Bulgaria, toate cele trei tari fiind incluse in viitorul val de extindere al Uniunii Europene.Ca multe alte companii similare, Danube se asteapta sa profite de pe urma cresterii economice solide inregistrat in prezent de Europa de Est. Cu toate acestea in City-ul londonez exista si unele temeri potrivit carora piata imobiliara si comerciala din regiunea Europei de Est este mult prea mica fata de investitiile masive care se indreapta spre aceasta regiune, pe fondul competitiei intense fiind asteptata o scadere a marjelor de profit.

Rompetrol Downstream estimeaza 685 milioane de dolari cifra de afaceri in 2006

Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, estimeaza ca va atinge in acest an o cifra de afaceri de circa 685 milioane dolari, in crestere cu 37% fata de 2005.

Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, estimeaza ca va atinge in acest an o cifra de afaceri de circa 685 milioane dolari, in crestere cu 37% fata de 2005. Aceasta majorare este sustinuta, in principal, de proiectele de extindere a retelei proprii de distributie a carburantilor (de la peste 90 la circa 120 de unitati), a lantului de statii sub marca “Partener Rompetrol”, care va ajunge la 250 (cu 110% fata de nivelul anului trecut), respectiv de cresterea vanzarilor de carburanti. Dezvoltarea lantului de benzinarii va fi orientata catre zonele de vest, nord (Banat, Maramures) si centrul tarii, precum si in Bucuresti. Efortul investitional al companiei se va ridica, in 2006, la peste 55 milioane dolari, dintre care aproape 43 milioane dolari se vor aloca constructiei a 30 de noi statii si modernizarii altor 130 de benzinarii preluate in sistemul Partener. Restul sumei va urmari cresterea calitatii si diversificarea serviciilor oferite clientilor in 45 de puncte comerciale, prin implementarea conceptului nou al magazinelor din statiile Rompetrol, sub marca „Hei”.

Conform estimarilor, nivelul vanzarilor de carburanti Rompetrol va inregistra, in acest an, o majorare cu 15% a mediei zilnice, fata de 2005, cand s-a consemnat o crestere de peste 20% fata de 2004. In acelasi timp, media zilnica a produselor comercializate in magazine va fi cu 50% mai mare fata de 2005.Sistemul performant de management al flotelor de vehicule ”Fill&Go Business”( parte a serviciului ”Fill&Go”), destinat clientilor corporatisti, va asigura in 2006 aproximativ 65 - 70% din totalul vanzarilor pe acest segment, comparativ cu 55% anul trecut. Serviciul, lansat in februarie 2004, inregistreaza un trend ascendent in preferintele companiilor. Pe componenta ”Filll&Go Card” a sistemului cresterea estimata este de 132% (93.000 de carduri de carburant), iar pe ”Fill&Go Ring” cu peste 180% (23.000 de sisteme) fata de anul anterior. In acelasi timp, pentru instrumentul ”Fill&Go Personal” (parte a serviciului ”Fill&Go”) destinat persoanelor fizice, lansat de Rompetrol la inceputul lunii martie, se prognozeaza emiterea a circa 60.000 de carduri pana la finele anului.Afacerile Rompetrol au ajuns la nivelul record de 2,34 miliarde de dolariScumpirea carburantilor a adus anul recut un profit record pentru Rompetrol, care a raportat 164 milioane de dolari profit operational in 2005, in crestere cu 62% comparativ cu 2004, si o cifra de afaceri record de 2,34 miliarde de dolari, de asemenea in cresterea 45 de procente fata de anul precedent. In urma preluarii companiei Dyneff – cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta, cifra de afaceri a Grupului Rompetrol (TRG) se va dubla, vanzarile consolidate la 2005 fiind de 4,85 miliarde USD. De asemenea, profitul operational consolidat atinge astfel 185 milioane dolari.La inceputul lui aprilie 2006, Rompetrol Downstream a primit doua certificari ale sistemului de management integrat al calitatii si protectiei mediului din partea Germanischer Lloyd Certification, fiind singura retea romaneasca de distributie a carburantilor certificata. Acestea consolideaza increderea partenerilor companiei si, nu in ultimul rand, a actionarilor in managementul performant al afacerii, in calitatea si eficienta serviciilor oferite.

Sunday, April 16, 2006

In urmatorii doi ani se vor construi noua mall-uri

Numarul mall-urilor este mic in Romania, comparativ cu alte tari din zona. Pina in 2008 insa, numarul centrelor comerciale va ajunge la 14.
Acestea vor fi amplasate in toate zonele Capitalei. In prezent, in Bucuresti sint cinci mall-uri, mult mai putine decit in alte capitale europene. Pina acum, vestitele „circuri ale foamei“ au fost amplasamentele preferate ale investitorilor.Cum stocul s-a cam epuizat, dupa ce s-a anuntat ca si constructia din Rahova se va transforma intr-un astfel de centru comercial, dezvoltatorii de proiecte imobiliare se orienteaza catre noile cartiere rezidentiale. Aceste proiecte nu reprezinta o surpriza, in conditiile in care numarul centrelor de acest fel este inca mic, iar piata de retail creste rapid. Piata in formareIn Bucuresti exista cinci centre comerciale importante, respectiv Plaza Romania, Bucuresti Mall, City Mall, Jollie Ville si Unirea Shopping Center. „In urmatorii trei ani, harta de retail din Bucuresti va deveni foarte aglomerata, in special in zonele de nord si centru-vest“, considera Monica Barbu, seful Departamentului de Retail din cadrul companiei Colliers. Situatia se va schimba radical Printre centrele comerciale programate pentru finalizare in perioada urmatoare se numara Baneasa Shopping City, Floreasca City Center, Galleria Esplanada, Dimbovita Center, Liberty Mall, Sema Park si Cotroceni Park. Dintre acestea, doar Liberty Center va functiona intr-un fost circ al foamei. Compania nord-irlandeza Mivan va investi in transformarea circului foamei din Rahova intr-un centru comercial de tip mall. Acesta va cuprinde magazine cu o suprafata totala de 30.000 de metri patrati si va avea peste 700 de locuri de parcare.Amortizare in zece aniBucurestiul duce lipsa de astfel de spatii. In Budapesta exista 15 centre comerciale de acest tip, iar in Varsovia 20. Acest lucru influenteaza si nivelul chiriei pe care o platesc cei care isi desfasoara activitatea in spatii din aceste magazine.

Tuning si Streetracing Case si constructii Arte martiale Jujitsu in Romania Anunturi si afaceri Computer Games Muscle Relaxant Pharmacy